Cap 10 - Freedom, please !

~Bpov~

Zilele treceau si odata cu ele cate o pagina din asa zisul meu jurnal murea , ucisa de cearnala sangerie , cruda a adevarului si cea neagra , morbida ,dar inteleapta a timpului .Totul era doar o rutina alba , statica , in care doar privesc cum se intampla nimicul. Nimic , un cuvant atat de simplu , dar complex la o privire mai atenta . Inconjurat de o ceata obscura si deasa prin care nu se gasesti raspunsuri , doar intrebari . Nu ii poti da o definitie , se gaseste peste tot si ne invaluie . Invaluie fiinta omului slab , trezeste nepasare si indiferenta , toate se sfarsesc cu nimic , viata , dragostea , ura , speranta . In centru universului se gasesc radacinile vietii , dar in jur nimic . Si pandeste totul incercand sa invaluie existenta , sa preia controlul a ceva ce nu ii apartine . Totusi nu il putem opri , dar nici lupta impotriva lui .

Timpul , parca oprit in loc se masura acum in sunete simple si regulate de tic-tac , nerecomandate pentru mult timp sanatatii mele mintale . Aerul se rotea in jurul meu aruncand praful catre necunoscut , facandu-l nevazut dat prezent oriunde si peste tot . Tot privindu-l in neimportanta sa , ma gandeam ca , de undeva de sus , as parea la fel , pierduta si nesemnificativa , la fel de aeriana ca un fir de praf .

Bun , stop cadru ! Deja devine ciudat ... Mai lipseste sa ma preocupe salvarea balenelor si cred ca ma autointernez permanent aici . Un oftat adanc ma cuprinse si m-am trantit inapoi pe perna nu foarte moale , martora a plictiselii mele vesnice . Oare se poate muri din asa ceva ? Sper ca nu ... Imi roteam ochii aiurea prin salon sperand sa gasesc ceva nou fata de acum ... 5 secunde ?!

Dar ma simteam bine , pur si simplu nu mai vedeam motivul pentru care sa stau inchisa ... aici , trantita pe un pat mic si incomod . De fapt , ce ar fi daca as face o mica plimbare ? Nu , nu e bine . M-am contrazis imediat ce mi-a venit ideea . Dar era atat de tentant si cand ma gandeam cum ar fi sa imi dezmortesc putin membrele , sa simt din nou pamantul sub picioare . Ei haide , daca am scapat cu bine dupa incedentul cu scarile o sa fac fata si la asta ? Nu-i asa ? Mi-am intrebat constiinta care , ori ma ignora , ori nu mai exista , ori era la magazin dupa tigari . Ce conteaza ...

Am tras patura la o parte si m-am ridicat in sezut la marginea patului. Pana aici a fost bine . Am luat o gura sanatoasa de aer si am coborat , punandu-ma cu picioarele pe pamant . Ah, ce am ametit ! Am gandit imediat ce eram in pozitie verticala total si mi-am dus repede mana la cap . Da , poate capul meu inca nu e chiar bine ... Am stat cateva secunde asa pana mi se limpezi mintea si nu am mai simtit apoi nimic neinregula .

Ma miscam in voie prin salon , facand ture dintr-o parte in alta , simtindu-mi in sfarsit picioarele miscandu-se, simtind textura dura , dar in acelasi timp placuta a covorului .

Lumea arata intradevar altfel de sus ... Un scartait enervant imi inunda urechile , distrugandu-mi linistea deplina in care redescopeream cum e sa traiesti . Am realizat apoi ca zgomotul fu produs de usa , prin care intrara un Edward si un Carliste cu zambetul pana la urechi . Ups , mi-am dat seama ca am fost prinsa si am lasat capul in jos , inrosindu-ma intr-o noanta de rozaliu pal . Ma asteptam la niste priviri ciudate , acuzatoare chiar si la mustrari sau predici , dar amandoi se uitau amuzati , avand inca putin si pufneau in ras .

M-am uitat in schimb eu ciudat , cerand o explicatie din priviri . Schimbara o privire cu subinteles , Edward aproband o intrebare nerostita , intelegandu-se doar din priviri . Imi strica tot cheful ... Mi-am spus in timp ce ma asezat pe marginea patului , in sezut .

- Bella , poti pleca acasa ! imi spuse Carliste , largandu-si zambetul . Trebuia sa aiba grija , mai avea putin si ii pica fata .

- Mda , mare lucru ... Stai ! Ce ? am tipat , aproape cazand din pat .

- Exact ce ai auzit ! imi zise de data aceasta Edward , afisand un zambet larg , superb ... Am stat o clipa blocata cu ochii pe chipul sau perfect , dar mi-am revenit imediat , controlandu-ma si revenind la subiect .

- Vorbesti serios , pot sa plec acasa ? am intrebat entuziasmata , acum sarind din pat .

- Da , daca promiti ca stai in pat inca vreo 2 zile .

- Sigur , sigur .

- Promiti sa ai grija de ea pana se insanatoseste de tot ? ii sopti Carliste lui Edward , dar nu suficient de incet . M-am intors inbufnata ca un copil mic si acesta , uitandu-se amuzat la mine , raspunse :

- Desigur ! Haide Bella ! Si ma ajuta sa imi fac repede bagajele . In fond, ma simteam chiar bine acum . Coastele mele erau in regula , durerea disparand de ceva vreme , mana stanga era ca si noua , capul se invartea putin la miscari bruste , dar ametita sunt din nastere, deci nu sunt sigura daca e din cauza lovituirii . Oh , dar ce conteaza ? Plec acasa !!! Am indesat putinele lucruri aduse de Edward la rugamintea mea si inainte sa imi dau seama , ieseam pe portile ... albe , ale spitalului .

Am iesit in sfarsit din nou in civilizatie . Nu de alta dar aproape 3 saptamani inchisa intre 4 pereti diabolici , care imi bantuiau linistea si somnul nu era prea usor . Plus plictiseala , plus dureri , plus plictiseala sau asta am mai zis-o odata ? Whatever ! Daca nu as sti mai bine as zice ca am stat internata la dezintoxicare . Am auzit ca si pe acolo atmosfera e cam tot asa .

Il urmam indeaproape de Edward , care imi purta bagajele si se opri in fata ... unei masini negre ? Puse toate lucrurile in portbagaj apoi se urca pe scaunul soferului . M-am asezat in dreapta lui in liniste , dar nu m-am putut abtine pe tot parcursul drumui .

- Masina ? am intrebat mutandu-mi privirea catre el cu o expresie usor uimita .

- Se pare ca fiind voluntar aici ai mai multe beneficii decat credeam la inceput . Adauga apoi entuziasmat : Adica , e o bijuterie ... Si mangaie usor capota .

- Ce marca e ? Am intrebat chiar interesata .

- E un Volvo de toata frumusetea . Spuse admirativ .

Mi-am abtinut un chicot la vederea lui .

- Alice ce mai face ? am intrebat dintr-o data , brusc imaginea ei clara aparandu-mi in minte .

Un oftat apasat si prelung ii iesi din piept si raspunse pe un ton controlat cu greutate :

- La fel ... Incep sa imi pierd speranta , nimic nu pare sa functioneze . De cand a reactionat atunci cand erai de fata , nimic . Incheie cu o voce sfasiata concentrandu-se total asupra drumului , luand o atitudine meditativa , creand o atmosfera cam incomoda in linistea deplina ce o impunea doar prin gesturi .

- Imi pare rau ... Am spus plecandu-mi capul , regretand faptul ca am o gura pe care , din pacate , o folosesc, si inca foarte prost.

- Pentru ? Intreba incurcat , intorcandu-se un moment catre mine .

- Pentru ca am deschis subiectul ? I-am raspuns cu un fel de intrebare . De fapt , mai bine las-o balta ! am spus indignata intorcandu-ma sa privesc pe geam aparent distrasa .

- Glumesti nu ? incepu pe un ton plangaret oprind masina pe dreapta si se intoarse complet spre mine . Il vedeau cu coltul ochilor cum astepta sa ma intorc .

- Bella uita-te la mine ! Te rog ? imi spuse bland si ma intoarse catre el ridicandu-mi barbia si fortandu-ma sa ii intalnesc privirea .

- Te-ai suparat . Constata trist , iar verdele ochilor sai se intesifica , sclipind , o mantie lichida invaluindu-i . Incercasem sa ii evit privirea , dar parca ma atragea , nelasandu-ma sa scap de sub farmecul ei .

Un claxonat puternic imi intrerupse contemplarea , si se pare ca si lui din moment ce se intoarse imediat in spate murmurandu-i ceva nu prea dragut celui care facuse asta. Am decis sa destind putin atmosfera tensionata si am spus pe un ton detasat , putin jucaus :

- Deci mergem acasa sau ce ?

Nu mi-a raspuns , dar l-am putut vedea dandu-si o clipa ochii peste cap amuzat .

Traficul nu era prea aglomerat asa ca am ajuns repede la destinatie . Casa arata la fel , cu nimic interesant care sa te atraga sau sa te faca confortabil . Aceasi senzatie ciudata de claustrofobie ma invalui in momentul in care am trecut pragul . Inspectam mobilierul din jurul ca si cum nu il mai vazusem inainte , dar o voce suava si linistitoare ma readuse pe pamant .

- Unde le pun astea ? Arata catre bagajele care le tinea inca in mana .

- Um , lasa-le acolo . Le duc eu sus mai tarziu . Am raspuns rapid urcand scarile .

- Da , sigur ... Unde e camera ta ?

- Ma descurc , pe bune . Am insistat apropiindu-ma de el si prinzand de bagaje . Am inceput sa trag de ele cat puteam , iar el, vrand sa le puna jos , le dadu drumul .

Luata prin surprindere , nu am reusit sa imi redresez echilibrul la timp si simteam cum imi fuge rapid pamantul de sub picioare . Am inchis ochii in anticipatie , pregatindu-ma pentru contactul dur cu parchetul vechi . Insa o pereche de brate puternice se stransera in jurul meu ridicandu-ma sus . Din pricina inertiei m-am trezit lipita de pieptul sau fierbinte , cu mainile infasurate in jurul gatului sau .

- Ai putea , te rog , macar sa stai in picioare ? Imi sopti la ureche invaluindu-mi fata cu respiratia lui ametitoare . Nu eram in stare sa ii raspund , nici macar sa fac un semn din cap , eram complet paralizata in bratele lui .

Respiram precipitat la cativa centimetrii de chipul sau inuman de atata frumusete , uitandu-ma pe sub gene direct in ochii sai . Imi dadu atent o suvita la o parte , micsorand progresiv distanta dintre noi .

Insa bagajele nu erau de aceasi parere ca e o idee buna , asa ca s-au rasturnat cu un bubuit puternic , intrerupandu-ne momentul . M-am retras usor , uitandu-ma la ceva nedefinit din spatele lui .

- Chiar ai de gand sa ma ti inchisa aici ?

- Tu ce crezi ? Ma intreba ridicandu-si ambele sprancene .

- Mda , am prins ideea ... Merci ! am spus ironic , indreptandu-ma catre camera mea facand pe suparata . Doamne da sa mearga asta ! ma rugam in minte .

- Dar mai intai am putea face o mica plimbare . Sti tu , aer curat ... Ti-ar face bine .

- Oh , nu m-am gandit la asta . Am spus parand mirata si verificand daca nu cumva glumeste .

- Nu ti-a iesit planul stai linistita , dar nu vreau sa te torturez si mai mult decat ai fost . Chicoti scurt privindu-ma amuzat cum imi incruntam sprancenele gandindu-ma unde am gresit .

- Sa inteleg ca nu vrei sa mergem ? Bine atunci ! Si se indeparta si mai mult de iesire .

- Nuuuu ! Stai ! Mergem ... Am sarit imediat zbughind-o pe usa afara . Ah , padurea mea iubita , cat de dor mi-a fost de natura . In sfarsit am intrat in lumea mea !

-----------

Gata si capitolul 10 , nu imi vine sa cred ca deja am ajuns la capitolul 10 !!! :O:O Parca numai acum puneam primul capitol 8-> . Anyway , nu ma bagati in seama , devin melancolica ... :)) . Parcea aceea in care am incercat sa explic nimicul , e un fel de chestie care ma intriga pe mine ... Daca gasiti o definitie , lasa-ti comm :> . Apropo de comm , la capitolul trecut ce s-a intamplat ? :(
Daca cititi si va place si crede-ti ca merita ,as vrea sa ma ajutati sa il fac mai cunoscut :) . Read and comm !
Ah , pana nu uit , am observat ca mi-au cam scapat melodiile de inspiratie in ultimul timp . Deci , la acest capitol : Ellie Goulding - Starry Eyed

Kisses !!!
Dyana